Opreşte-te din când în când şi acordă-ţi dreptul de a nu face nimic.

Oferă-ţi acest dar minunat: de a fi pur şi simplu! Respiră, priveşte, simte ce-i de simţit şi cel mai important, trăieşte sănătos!

Hoinărim mereu printre griji, anxietăţi şi frici de tot felul. Problemele importante pe care trebuie să le rezolvăm ne bat la uşa tot timpul. Zilele devin adevărate curse contra cronometru şi ne chinuim să le rezolvăm pe toate că să putem fii fericiţi până la urmă. Cândva… atunci când vom bifa tot ce este de bifat de pe listă. Între timp, viaţa trece iar noi nu prea avem habar de ea.

Învaţă cum să fi acasă la tine, în corpul tău. Există o vorbă care spune: „Dumnezeu ne face adesea vizite dar, în cea mai mare parte a timpului, nu suntem acasă…”

Cu siguranţă dacă am înţelege cât de puţin contează viteza cu care ne deplasăm, am lăsa-o mai încet şi ne-am economisi resursele. Cred că ne este mult mai de folos anduranţa şi rezistenţa la drum lung.

Nu ne aşteaptă nici un premiu la capătul liniei.

Cȃnd mergem mai încet ne dăm timp să vedem priveliştea, ne permitem să ne oprim şi să ne tragem sufletul.

Admirăm. Ne bucurăm. Inspirăm şi ne umplem întreaga fiinţă cu frumuseţea din jurul nostru. Suntem recunoscători pentru ea.

Şi atunci poate apar în mintea noastră cȃteva întrebări care ne pun pe gânduri:

Oare unde ne grăbim aşa?

De ce alergăm?

Oare mai contează toate lucrurile pe care le facem dacă nu ne luăm răgazul să ne bucurăm de ele?

7 paşi pentru a fi mai prezent ȋn viaţa ta

• Gȃndeşte-te la un interval de timp pe care eşti dispus să ţi-l aloci şi ȋn care să nu faci nimic.
• Include acest interval ȋn rutina ta zilnică şi fă-l o prioritate pentru tine.
• Ȋncepe cu 10 minute. Poţi creşte treptat timpul ȋn funcţie de necesităţile tale.
• Setează minim 3 intervale pe parcursul unei zile.
• Foloseşte un timer, este mai simplu şi nu te ȋngrijorezi că depăşeşti timpul.
• Nu-ţi propune nimic. Nu ai nimic de atins sau ȋnvăţat. Dă-ţi voie doar să fii!
• După ce au trecut cele 10 minute, scrie ȋn agenda ta cum te simţi. Nu există nici o regulă. Poate fii doar un singur cuvȃnt, orice te ajută să ȋţi reaminteşti starea.

Opreşte-te, priveşte în jurul tău şi ascultă! Spune-ţi că ȋţi doreşti să fii acasă, în viaţa ta, atunci când Dumnezeu îţi bate la uşă.